Restantieri


DESPRE RESTANTIERI IN PRESA

Cum franeaza bancile ieftinirea imobilelor

Sursa: ziare.com

Ca sa-si minimizeze pierderile, bancile preiau imobilele in contul creantelor neincasate de la restantieri, stopand scaderea accelerata a preturilor. Boomul executarilor silite mai are de asteptat.
Bancile se impart in doua categorii. Unele agreeaza cu executorul judecatoresc un pret minim si prefera sa nu participe la licitatie (cum sunt Bancpost sau BRD), chiar daca licitatiile sunt din ce in ce mai multe.

Conform legii, pretul de pornire al unei licitatii cu repetitie scade o singura data: la cea de-a doua licitatie, cu numai 25% fata de pretul stabilit la prima licitatie. A doua categorie este cea a bancilor care, nemultumite de valorile oferite de participantii la licitatie, vin in nume propriu la licitatie si "preiau imobilele in contul creantei, scotandu-le ulterior pe piata la liber", scrie Capital.ro 

De altfel, si reprezentantii bancilor spun ca incearca intai sa epuizeze toate caile de negociere cu clientii rau-platnici si abia in ultima instanta recurg la executarea silita.

Romanii au tot mai multe restante la banci

Sursa: ziare.com

Numarul restantierilor la banci a crescut, in luna ianuarie, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, cu aproape 20.000, iar valoarea ratelor neplatite la scadenta a crescut si ea, dupa ce scazuse usor in luna decembrie.

Potrivit Adevarul, la ora actuala, bancile inregistreaza un maxim istoric al restantierilor de 750.000 de persoane. In plus, numarul imprumuturilor la banci la care s-au inregistrat intarzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor a depasit un milion, arata Banca Nationala a Romaniei.

Valoarea restantelor la creditele contractate de populatie a crescut usor in ianuarie (0,18 la suta), ajungand la echivalentul a 9,52 miliarde de lei (2,17 miliarde de euro).

Valoarea sumelor restante s-a intors pe crestere dupa ce in decembrie, cand multi romani au incasat prime de Craciun, aceasta scazuse cu aproape 2 la suta, respectiv 128 de milioane de lei.

In intervalul ianuarie 2012 - ianuarie 2013, valoarea restantelor a crescut cu peste 26 la suta.

A crescut numărul restanţierilor la bănci

Sursa: Agerpres

Un număr de 756.850 persoane fizice aveau restanţe mai mari de 30 de zile la instituţiile financiare, cu 2,6% mai multe persoane decât la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În acelaşi timp, în luna ianuarie a anului precedent numărul de persoane cu restanţe mai mari de 30 de zile se ridica la 690.344.

Numărul total al restanţelor se ridica, la finele lunii ianuarie 2013, la 1.033.091, în creştere cu 1,96% faţă de finalul anului trecut. În luna ianuarie a anului 2012, numărul de restanţe era de 974.097.

În ceea ce priveşte suma totală a restanţelor, aceasta depăşea, la sfârşitul lunii ianuarie 2013, 9,517 miliarde lei, fiind în uşoară creştere cu 0,18% faţă de nivelul de la finalul anului trecut. De asemenea, din această sumă, peste 6,745 miliarde lei reprezintă valoarea restanţelor care aveau peste 90 de zile întârziere

Aproape 40% din restanţierii la bănci sunt din Bucureşti

Sursa: Agerpres

Restanţele la bănci acumulate de firme şi populaţie au ajuns, la finele lunii ianuarie, la aproximativ 29,264 miliarde lei, în creştere cu 2,2% faţă de nivelul înregistrat la finele lunii decembrie 2012, respectiv, 28,629 miliarde lei, potrivit statisticii 'Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor, ianuarie 2013', publicată pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR).

Bucureştiul deţine 38% din totalul restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci. În Capitală, valoarea restanţelor la creditele în lei şi valută ale firmelor şi populaţiei se cifra, la finalul lunii ianuarie, la 11,244 miliarde lei, în scădere cu 0,9% faţă de luna decembrie a anului precedent (11,353 miliarde lei).

Din cele peste 29,264 miliarde lei, aproximativ 11,486 miliarde lei erau restanţe în lei, iar restul în valută.

Valoarea totală a creditelor în lei şi în valută ale firmelor şi populaţiei însuma, la finele lunii trecute, 225,695 miliarde lei, cu 1,1% în scădere faţă de luna decembrie a anului precedent.

Populaţia avea, la finalul lunii ianuarie, credite în valoare de 103,461 miliarde lei, în scădere faţă de luna decembrie a anului precedent cu 1,2%. Din suma totală de 103,461 miliarde lei, 57,109 reprezintă credite de consum, iar 36,938 erau credite pentru locuinţe şi 8,257 miliarde lei pentru alte scopuri.

Agenţii economici aveau, la finele lunii trecute, credite în lei şi valută în valoare de 119,446 miliarde lei, în scădere cu 1,1%, faţă de luna decembie 2012 (120,797 miliarde lei).

5 miliarde de euro - restantele la creditele bancare in ianuarie

de DP HotNews.ro

Populatia si firmele aveau in ianuarie 2013 restante la banci in suma totala de peste 5 miliarde de euro. Cele 5 miliarde reprezinta restantele acumulate atat la creditele in valuta cat si la cele in lei, pe care le-am denominat in euro la cursul mediu al BNR. Potrivit BNR, creditele restante se refera doar la principal si nu includ pozitii extrabilantiere. Sunt considerate restante creditele care, in ultima zi lucratoare a lunii pentru care se efectueaza raportarea, inregistreza intarzieri la plata de cel putin o zi. Cei mai mari datornici sunt de departe bucurestenii, urmati de clujeni, timisoreni, brasoveni samd.
Vezi in text impartirea pe judete a restantierilor din ianuarie, defalcati pe lei si valuta.

Drept este ca fata de decembrie sumele restante au coborat la 22,29 mld de la nivelul inregistrat in decembrie- 28,6 miliarde lei. Restantele la creditele in lei au scazut , insa cele in valuta au crescut usor (de la 17,47 mld lei, la 17,77 mld lei in ianuarie.)

La nivel agregat, clientii persoane fizice datoreaza bancilor 106 miliarde de lei (24 mld. euro) in contul creditelor de consum, ipotecare si al cardurilor de credit. Cea mai mare parte a sumelor datorate este aferenta creditelor de consum, chiar daca numarul acestora a scazut constant in perioada de criza. Aceasta este datoria totala, adica restantele si datoriile la zi.

O parte dintre aceste restante se vor transforma in neperformante, rata NPL putand creste in perioada urmatoare, cu impact negativ asupra economiei romanesti, care poate intra intr-o spirala negativa a cresterii economice, avertizeaza economistul Florin Citu. Riscurile creditelor neperformante sunt doua - riscul asupra stabilitatii sistemului bancar, daca se materializeaza in costuri prea mari pentru banci, si riscul asupra cresterii economice, e de parere Florin Citu. O crestere economica scazuta duce la cresterea ratei creditelor neperformante, dar exista si un efect pervers - de la un anumit prag critic rata creditelor neperformante influenteaza negativ cresterea economica, ajungandu-se la o spirala negativa credite neperformante - crestere economica scazuta, a avertizat economistul Florin Citu.

Romanii care au restante la banci au o varsta medie de 41 de ani. 60% dintre datornici sunt barbati si au imprumutat, in medie, 5.000 de lei. Restantierii provin atat din mediul rural cat si din cel urban.

Evolutia agregatelor monetare si in special a creditului in valuta ne duce catre o concluzie mult mai  puternica: deprecierea RON nu influenteaza cererea dar nici oferta pentru credite in valuta. De aici rezulta ca beneficiile pe care le au bancile de pe urma acestor credite sunt mult mai mari decat costurile. Sau costul cu un asemenea credit este mult mai mic pentru persoane fizice si corporatii chiar dupa ce se adauga costul cu deprecierea, mai spune economistul roman Florin Citu.

Exista banci la care valoarea restantelor este de doua ori mai mare decat media pe sistem, dar sunt institutii cu pondere mica. Exista de asemenea cazuri cand restantele  veneau dintr-un singur produs, ceea ce arata un management al riscului extrem de defectuos. In cazul deteriorarii indicatorilor, BNR are la dispozitie mai multe mecanisme de a tine bancile in cerintele de prudentialitate.

Astfel, BNR a limitat uneori cresterea creditarii la unele institutii de credit la 1% pe luna, a suspendat temporar creditarea sau  a cerut provizioane suplimentare

BNR: 25% dintre clienţii care au credite de peste 20.000 lei sunt restanţieri

de Antena3.ro     

Mai mult de 25% dintre persoanele fizice şi juridice care au credite de peste 20.000 de lei sunt restanţiere, arată datele publicate de BNR în luna septembrie. Valoarea restanţelor se ridică la 14,67 miliarde de lei, reprezentând 6,31% din totalul sumelor datorate. Acesta este cel mai ridicat nivel al restanţierilor de când BNR publică aceste date.

Numărul persoanelor cu credite de peste 20.000 de lei s-a redus treptat de la începutul crizei, iar restanţele au avansat rapid. Nivelul maxim al persoanelor fizice şi juridice cu credite de peste 20.000 de lei a fost atins în 2008, fiind de 1,04 milioane, informează  Mediafax..

În acelaşi timp, în perioada septembrie 2008 - septembrie 2009, numărul restanţierilor a avansat cu 94% la 242.141 de persoane. În primele nouă luni ale anului 2010, numărul restanţierilor a avansat cu peste 20% faţă de decembrie 2009, în timp ce numărul debitorilor s-a redus cu 1,26%.

Ponderea restanţierilor se situa la 12% în septembrie 2008, dar a urcat la 21,6% în aceeaşi lună a anului trecut şi la 24,9% după primele nouă luni din 2010.

În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta a avansat în primele nouă luni cu 87,16%, la 14,67 miliarde de lei, iar ponderea obligaţiilor neachitate la timp a urcat de la 3,46% la 6,31%.

Aproximativ trei sferturi din totalul restanţelor din septembrie înregistrau întârzieri la plată de peste 90 de zile.

Postări populare de pe acest blog

Imprumuturi rapide intr-o ora de la accesare

Simplu si rapid cu dobanda 0

Credite doar cu buletinul de la amanet